Traseu: Barricata (1357m) - Altipiano (2062m) - Ref. Cima Larici (1640m) - Fort Belvedere - Capella - Carbonare (1093m);
Date tehnice: AICI
Distanta: 55km;
Diferenta de nivel pozitiva: 1221m;
Altitudine maxima: 2062m; Ziua de azi, si urmatoarele ce urmeaza, sunt o adevarata incursiune pe campul de lupta al Primului Razboi Mondial, numit aici Il Grande Guerro. Incepand din acest punct, traseul ne va purta pe vechi drumuri militare, pe langa nenumarate forturi, fortificatii si monumente ce stau marturie luptelor desfasurate pe intinderea frontului italo-austriac.
De la cabana Barricata, ne angajam in urcare pe un vechi drum militar, extrem de dificil datorita solului dur, plin de bolovani ascutiti. In scurt timp patrundem in inima unui intins platou carstic, marcat de nenumarate doline. Atmosfera este apasatoare, senzatia de ariditate fiind accentuata de solul alb, calcaros, si de traseul ce-si croieste drum printr-o mare de jnepeni.
Din punctul cel mai inalt al traseului (2062m), incepem o coborare neplacuta, pe un covor rulant de pietre ce fac sa ne simtim permanent in preajma unei caderi iminente. La scurt timp, intalnim ruinele unui fost comandament de operatiuni militare, adevarat orasel (inclusiv cu cinematograf si biserica) ascuns pe fundul unei doline, la adapostul artileriei inamice. Suntem deja pe celebrul Sentiero della Pace, vechiul drum militar ce marca pe vremuri linia frontului, si pe care-l vom urma si in zilele urmatoare.
O ultima urcare, pe parcursul careia intalnim prima sursa de apa din aceasta zi, ne scoate in saua Bocchetta (1952m). Incepem coborarea pe un pietris la fel instabil spre refugiul Cima Larici. Dupa numai cativa metri, Catalin face o pana, pe care o rezolvam repede. Chestia asta se pare ca o ambitioneaza pe Oana, care curand ne ajunge din urma cu un genunchi insangerat si o lovitura serioasa la celalalt picior, lovitura ale carei urmari se vor ivi in zilele ce urmeaza. E clar, e timpul sa punem capat acestui concurs absurd. Nu de alta, insa nu stim cate camere de rezerva mai are Catalin. :)
La refugiul Cima Larici luam pranzul, apoi pornim pe o ultima urcare scurta, la capatul careia intalnim un fel de drum forestier insa asfaltat, pe care ne lansam la vale. Pe parcursul coborarii trecem pe langa cateva forturi, din care cel mai bine pastrat e Fortul Belvedere, pe aleile caruia ne invartim si noi un pic cu bicicletele. In Capella ne prinde iar intunericul, si dupa inca cativa kilometri pe sosea, ajungem in Carbonare, unde Alina ne asteapta deja in camping.
______
Autor: Doru Staiculescu